marți, 8 aprilie 2008

ANONIMUL MILITIAN

Mah, dragilor.
Mah, frati crestini.
Mah, surori intr-ale vietii.
Am zis-o de N-spe ori: urasc comentariile anonime.
Este absolut incredibil cat poate fi de...volubil romanul in spatele anonimatului si cat de...pufos si timid cand e vorba sa scrie fie si o initiala fictiva in dreptul numelui.
Pot foarte usor sa activez la comentarii optiunea "utilizatori inregistrati", dar nu vreau sa va creez pierderi de timp cu inregistrari, cand voi poate vreti doar sa cititi si sa scrieti fabule de astea, in genul celor de aici de pe blog.
M-am gandit ca multi nu stiu nici macar cum sa faca pt a nu mai posta comentarii anonim, asa ca va dau mura in gura. Poftiti imaginea unde puteti vedea ...rosu pe alb...pe ce trebuie sa click-ati, dupa ce ati scris opinia voastra, comentariul vostru.

A-ti asuma opinie nu e o rusine! Nu e nici motiv de blam, nici de...divort, nici de...ciomege dupa ceafa.
Asumati-va o...raspundere, o identitate! E usor sa critici, sa fii "militian", dar sa nu ai o identitate pt a sti si eu cine mi-a dat... "procesul verbal"

VA MULTUMESC!

PS In curand, peste putin timp, va voi oferi finalul real al povestirii cocalaresti reale. Mai astept insa sa vad ce va imaginati voi:))

Un comentariu:

HUCK spunea...

Asta e unul din `dezavantajele` virtualului.
Desi daca stai sa te gindesti bine, e un avantaj.
Spun asta pe motivul ca daca intradevar esti o persoana cinstita si corecta ce nu vrei sa pari altceva decit esti,ori nu ai intentii ascunse, nu te feresti sa te folosesti de indentitatea adevarata.
Asta daca o ai.
Nu stiu daca ai observat dar romanii e asta sufera.
Lipsa de indentitate.
P.S.
Desi din ce am mai citit eu una din regulile internautilor este sa folosesti indentitatea reala cit mai putin posibil.
Probabil se refera la alte aspecte.