De parca nu mi-era de ajuns ce vazusem in tramvai...
Am patit-o si in alt mijloc de transport pe sine. In tren. Chiar in...Intercity.
Si cum exista o diferenta intre tramvaiul 41 si un intercity, normal ca exista o diferenta si intre puberul cocos impreuna cu extaziatele maneliste aflate la varsta primelor menstruatii si...specimenul peste care am dat recent in tren.
Duminica am fugit pana acasa, la Iasi. Cu treaba. Am avut de comentat meciul lui Poli. Un tur de forta pt ca a trebuit sa plec dimineata in zori din Bucuresti si seara - inapoi din Iasi. Asta conteaza mai putin.
Duminica dimineata, ora 6:00.
Momentul in care ma urc in intercity-ul pentru Iasi. Trebuie sa spun ca am ramas extrem de placut surprins de noile vagoane de tip "Express" introduse in garnitura. Deci, fara exagerare, desi lipsite de compartimente, noile vagoane de Intercity sunt cool; apropiate de confortul pe care il mai gasesti prin Occident. Totul bine si frumos.
La clasa I, liniste si pace. 7 persoane, cu tot cu mine.
Pleaca trenul, si automat, dupa putinele ore de somn din noaptea precedenta, trag la motatit. Oricum, la drumuri lungi, pasiunea mea e somnul:)
Langa mine un...cuplu ciudat. Cuplu de...afaceri. Eu stateam pe un rand unde era un singur scaun. In fata mea - o masuta si alt fotoliu; unde vine si se aseaza...Ea. O vita de 100 kile, cu ghiuluri de aur pe mana, insotita de un tiganoi cu aere de intelectual, care, neavand loc langa ea, se aseaza mai in spate, pe randurile cu cate 2 fotolii unul langa celalalt.
Falfaindu-mi-se de ei, desi curios intr-un fel de ce nu se duce ea langa el, atata vreme cat ea statea intoarsa la el si vorbeau peste umar....m-am bagat sa dorm.
Prind vreo 40 minute de somn, pana ma trezesc brusc cu ziarele si revistele pe care le cumparasem din gara si le pusesem pe masuta din fata mea, cazandu-mi peste mine... Milka isi scosese laptopul si nu a interesat-o ca eram si eu pe acolo: si-a impins rasnita pana a dat peste mine, ziarele, revistele etc.
Ok. Ma ridic, ma duc in buda si trag, cu complicitatea nasului, un Marlboro.
Revin.
Imi zic: " daca e retardata, o las in pace cu mess-ul ei pe Meebo si ma duc pe randurile cu 2 fotolii". Mai ales ca vagonul era aproape gol. Ma asez acolo, cu gandul sa-l las pe rromul de incredere sa vina in fata ei, sa discute ca oamenii, mai ales ca ea il intreba de zor, peste umar: "Care e parola, care e parola?"
Ma ia iar sotia lui Mos Ene (nu de alta, dar Mos Ene asta suna ....gay)
Somn iarasi vreo 40 de minute.
Pana ma trezesc ...speriat.
In urlete.
Hipopotama incepuse sa urle la telefon la vreo...angajata: "Dobitoacooo, eu sunt pe drum, in delegatie la Iasi, si tu nu ai rezolvat x problema. O sa vedeti cu totii mielu' prima de Paste!!!". Toate astea pe un ton pitigaiat, asemanator cu un tenor lovit strasnic in coaie...
Ce naiba mai puteam sa zic. Am gandit doar...uite cine sunt oamenii nostri de afaceri...Ce vocabular au si ce...importanta reusesc sa-si dea niste...balene care pentru a putea fi regulate (daca le-o regula cineva) trebuie tavalite zdravan prin faina inainte si puse sa se pise, pt a-ti face o vaga idee pe unde e gaura lor, printre muntii de osanza...
Eu m-am furisat iar in buda pentru un Marlboro.
Scroafa a continuat sa stea pe Meebo, pe messenger.
Trenul mergea netulburat mai departe.
PS: Normal ca am pozat-o, doar nu eram bou:)) Ca sa vedeti si voi cum arata afacerista din secolul 21, ce blugi suflecati are, pentru a i se vedea adidasii albi cu sosetzele roz, ce ...bicepsi are, ce tzatze atarnand peste burta dezvolta, ce aur are pe mana si ce...partener avea (care se asezase pana la urma, langa ea, mutata intre timp pe fotoliile duble)
miercuri, 16 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Ce pretentii ai de la bietii tonetari deveniti oameni de afaceri? Eu ii tin mine ca pe niste oameni de treaba ce dadeau tigari la bucata :).
Ce ai vazut si ti s-a intamplat, din pacate ,nu e nimic nou! Indiferent cu ce mijloc de transport in comun mergi si in orice colt al tarii te-ai duce!
nu te-ai schimbat deloc...aceeasi muzica buna...asta-i bine!!!
Raluca Andreea > Nu stiu daca comentariul era legat de postul "tara Cocalarilor" (acolo unde l-ai si postat) sau nu...:)
O intrebare am: Care Raluca? ca sa imi dau seama daca comentariul e real sau ironie:)
Trimiteți un comentariu