vineri, 13 iunie 2008

PASARICA SE DEPRINDE DE LA PRADA

Prada.
Juan Manuel de Prada.
Un autor spaniol.
Nicidecum la ce se asteptau fitzosii si fitzoasele.
Si...
"Pasarici".
Da, acele...pasarici la care va ganditi. Acelea fara aripi, ci cu labii.
O carte best-seller la nivel mondial, ajunsa de ceva timp si pe la noi. Am aflat de ea lecturand un numar din "Catavencu", acum vreo luna. Ieri am reusit sa o achizitionez. Si am citit-o, amestecandu-mi zambetele cu holbarea ochilor si cu aprecierea finala pentru curajul acestui Prada, care si-a propus sa alcatuiasca acest..."catalog al pizdelor"
Da, "pizda" este cuvantul prezent peste tot in carte, de fapt cartea ii este dedicata...ei; si numai accesul pudibund al editorilor a facut ca pe coperta sa scrie "Pasarici", in conditiile in care titlul original spaniol este "Coños".
Asa cum este descrisa de editori cartea este "un omagiu adus femeii si literaturii. Proza lirica si poem in proza, frivolitate si profunzime, scriitura masinala si limba literara plina de virtuozitati, ea pare ca sarbatoreste episodic trupul femeii, ajungand la o divinizare obsesiva a acestuia prin intermediul cuvintelor."
Marius Chivu scria in "Adevarul", pe 7 mai a.c.:
"Juan Manuel de Prada scrie despre femei. Sigur, se concentrează asupra varietăţii sexelor lor, antologîndu-le ca într-o enciclopedie după criterii mai degrabă sentimentale şi expresive, dar cine vede în această carte doar o paradă de pizde, citeşte cartea în cel mai vulgar şi impropriu mod cu putinţă.
Femeile lui Prada sînt fecioare, fete bătrîne, lesbiene, nimfomane, curve, amante, văduve, sînt ţigănci, filipineze, siberiene, cubaneze, sînt croitorese, fachirese, echilibriste, călugăriţe, profesoare, jucătoare de tenis, sînt păpuşi, mumii, înecate, ventriloce, sînt personaje în cărţile unor Henry Miller sau Georges Bataille, sînt rude, necunoscute sau închipuiri...

"Pasarici" nu e o carte destinata exclusiv barbatilor. "Nu este un manual de educatie sexuala, nici un indreptar ginecologic. Nici un opuscul pornografic" (Luis Garcia Jambrina).
Este insa o carte uluitoare. O carte care greu poate fi incadrata intr-un gen anume, care imbina proza clasica cu un umor...avangardist. O carte care va fi savurata cu zambetul pe... buze ;)) de catre femei (daca vor reusi sa iasa dintr-o pudicitate infantila) si de barbati, in proportii egale. Caci, vorba autorului..."Literatura nu trebie inteleasa, e de ajuns ca ea sa mangaie urechea, sufletul si coaiele"
Volumul a aparut la Editura RAO, se gaseste in librarii (eu l-am luat de la Diverta) si costa in jur de 18 lei.
Cateva fragmente din carte, cateva din cele 54 de categorii de pizde prezentate de Prada:

► "Violoncelista îşi potriveşte poziţia genunchilor după curburile instrumentului, după suprafaţa aceea de lemn, îndoită, ondulantă, care corespunde taliei, apucă violoncelul, îi ciupeşte corzile vocale şi-i freacă pieptul cu arcul, pînă ce-l răneşte drept în inimă şi-l face să plîngă în mi bemol.(...) Vrem să ne imaginăm pizda acelei femei, şi nu reuşim, am dori să asistăm la lupta ce se desfăşoară în spatele lemnului, între măruntaiele violoncelului şi măruntaiele preatalentatei, o luptă sexuală de bună seamă, deşi discretă, cu orgasme oculte..."

►"Acasa ma asteapta sotia mea, pentru care simt o iubire ravasitoare, dar a carei pizda, atat de cunoscuta, sufera jignitoarea comparatie nascuta din amintire"

► "Pizda fecioarelor se plictiseste teribil, precum printesele lui Ruben Dario. Pizda fecioarelor, incoltita de castitate si prejudecati, isi omoara timpul folosind bideul, pentru a spala o murdarie inexistenta, la fel cum lenesul casca din pricina unei oboseli inchipuite"

► "Cand ii aparea un furuncul, o alergie sau un simplu cos in pizda, matusa Loreto se dadea cu praf de talc si atunci pizda ei isi pierdea prospetimea si parea un batog in saramura, dar sa-i faci vant devenea chiar si mai placut, fiindca praful de talc se invartejea si forma o mica furtuna de zapada, un nor de praf care, dupa ce plutea in aer, se depunea iar pe pizda matusii Loreto, ca o mana binefacatoare".

Il lasam tot pe M. Chivu sa conchida:
„Păsărici" este o comedie umană sub forma unor secvenţe poetice erotice care vorbesc despre fascinaţia, admiraţia şi dorinţa bărbaţilor pentru toate femeile.

Alternînd pasajele delicate cu altele de-a dreptul lugubre, „Păsărici" este o declaraţie de dragoste pentru femeile care ne locuiesc inima, imaginaţia şi instinctele erotice. Aş zice chiar că e un elogiu al eternului feminin din cea mai onestă perspectivă, poate singura cu adevărat accesibilă bărbaţilor, dar nu mai puţin relevantă şi, insist, nicidecum vulgară.
Citiţi!

8 comentarii:

rolazar spunea...

hmm..ma intriga..dar sunt si curioasa..

justina spunea...

:)am citit undeva ca: '' Nu noi ne alegem cartile, cartile ne aleg pe noi.'' O sa ma pun pe citit sa vad pe tine de ce te-a... ''ales''.

Anonim spunea...

...fericiti cei ce reusesc sa-si satisfaca repede aceasta curiozitate...va invidiez, serios! Am citit ce-a scris Traian pe la 1, am lasat tot balta si in 5 minute am plecat de la lucru. Timp de 4 ore am colindat tot orasul cu taxiul, ca nu se stie niciodata pe unde se mai "ascunde" cite o librarie... Nu aveti idee ce zi "minunata" de umblat incoace si-ncolo a fost astazi: a plouat torential toata dupa-amiaza, circulatie bara la bara, intersectii semaforizate cu semafoare moarte - claxoane, injuraturi, degete si pierdere de vreme, locuri de parcare din parti... Am intrat in fiecare librarie din orasul asta si... pauza totala... Cica urmatoarea livrare de la editura RAO va fi, probabil, peste o saptamina desi asta nu inseamna in mod sigur ca "pasarici"-le vor ajunge si in orasul in care locuiesc eu. Cred ca pina atunci ajung sa-ncep sa-mi rod unghiile de ciuda... Traiane, mi-ai facut-o de data asta! Te numeri printre putinii care au reusit sa ma faca sa fiu curioasa, sper numai sa merite efortul...(ca nu pun la socoteala si cit m-a costat taxiul...)

Mana888 spunea...

la cate pizde am vazut nu-mi prea vine sa mai citesc si despre ele...dar, daca ma impiedic de vreo librarie...poate cine stie, o sa cumpar cartea

justina spunea...

N-am citit cartea, am rasfoit-o...mi-a placut mult capitolul imaginat de intrarea intr-un tunel...si, daca totul se rezuma la ''Ce pizda are femeia asta !'', ar fi interesant sa inversam ipotezele...ne dezgolim pizdele, ne acoperim restul... si uite asa literatura ar putea sa scrie uluita:'' Ce Femeie are Pizda asta!''

Anonim spunea...

Am reusit sa pun mana pe “Pasarici”, cartea care am gasit-o cu greu si pe care tocmai am terminat-o de citit… Sint dezamagita, am ramas cu un gust amar, speram la mai mult ca doar se vrea a fi “un elogiu al eternului feminin”… O carte scrisa de condeiul privirilor superficiale ale unui barbat, care propune mai degraba un catalog de imagini in cuvinte ce ma poarta cu gandul la acele adnotari ale baietilor in dreptul fiecarui X facut pe calendar ca sa-si aduca aminte ce fel de pizda avea respectiva. Concluzia? Pizda face ca femeia sa fie elogiata...?!?! Normal ca unui barbat ii este usor, ba chiar ii vine foarte la indemana sa spuna despre carte ca este “un omagiu adus femeii”, ca “sarbatoreste…trupul femeii”… Femeia inseamna numai o bucata de carne? Totul se rezuma la o bucata de pizda? Si gata, asta e femeia? ; “...cu aprecierea finala pentru curajul acestui Prada”… Curaj??? Pai cind e vorba de pizda, toti barbatii au curaj cu sacul, toti au, intr-un fel sau altul, sange in vana… Ma irita faptul ca nu s-a gasit nici o femeie de litere care sa-si scrie parerea despre carte. Justina, tot respectul, ai pus punctul pe I intr-un mod extraordinar de fin, dar cati crezi ca au inteles? Si uite asa barbatii nu vor reusi in veci sa cunoasca si sa inteleaga ce inseamna o femeie, si uite asa vor continua sa creada ca “ursul” e pacalit de “vulpe” cind de fapt se pacaleste singur….

Anonim spunea...

:)) Cristinica, nici nu trebuie sa inteleaga toti! Nu-ti dai seama ce greu ne-ar fi sa alegem ?!!! :))
Multumesc pt aprecieri, oricum...si, ca sa nu ne parasesca umorul, da search pe google pentru ...Peter Pan...nu ti se pare ca ai putea inlocui fotografia aia cu... oricare alt... chip? :))

justina

Anonim spunea...

Mda, poate ca ai dreptate Justina. N-am privit niciodata lucrurile din unghiul asta dar, stii cum se spune : omul cat traieste invata...