DESPRE CAFEA, CU DRAGOSTE...

Beau cafea. Beau multa cafea. Beau foarte multa cafea.
Cand eram mic, ma uitam la mama si nu-i intelegeam satisfactia deplina si licarul din ochi, un licar care aparea atunci cand in epoca nechezolului, tata ii aducea seara, cand se intorcea de la munca, cate un pachet de Wiener sau Alvorada. Sau cand mai umplea "barul" mobilei vechi din sufragerie si cu cate o cutie de Amigo. Ma indragostisem de mirosul fabulos care tasnea dincolo de zgomotul enervant din rasnita electrica folosita pentru macinatul boabelor... Ajuns la un moment dat in perioada pre-pre-pubertara, am rugat-o pe mama sa-mi dea sa gust din licoare. Si m-am strambat pentru ca nu intelegeam ce e asa de atractiv la zeama aia amara...

Timpul a trecut si, daca mama a mai rarit-o cu cafeaua, am indesit-o eu... Rau de tot. Am ajuns sa beau cafea ca apa. Beau dimineata, beau la pranz, beau seara. Doctorii ar zice ca e rau. Stiu. Imi fute stomacul, imi pateaza dintii, imi da insomnii. Sincer stomacul nu m-a durut pana acum (Thanks, my Personal Jesus!;) ) , dintii ii mai frec , iar de dormit, de obicei dorm ca un urs, nu prea mai tin minte de cand nu am putut adormi din cauza cafelei ingurgitate la ceas de seara.
Iubesc cafeaua. Mi-e draga. Sunt addicted, se poate spune... Insa ce fel de cafea beau (bem)? sau Ce e cafeaua de fapt?! Intrebari, mofturi, alinturi pe care le astern azi aici, alaturi de un sondaj pe blog, pentru a vedea si opiniile voastre.
Ce intelegem prin CAFEA, deci? Daca e sa ne luam dupa Wikipedia, CAFEA - (in turca- kahve; în arabă - qahwa „băutură excitantă“) este o băutură de culoare neagră ce conţine cofeină care se obţine din boabe de cafea prăjite şi măcinate conţinând vitamina PP (acid nicotinic sau niacina). Insa... cine naiba se mai gandeste la Wikipedia cand pronunta "cafea"?:)) Daca stau si ma gandesc, la ora actuala, "CAFEA" este termenul pe care il folosesti cel mai des atunci cand hormonii te macina si vrei sa o cuceresti pe femeia la care tanjesti dar pe care nu ai avut-o niciodata. Rar intalnesti urmas de-al lui Adam care sa-i propuna pentru o prima intalnire urmasei Evei..."ti-ar placea sa mergem impreuna la teatru?" sau la film; sau in parc; sau la...cina, de ce nu? Recunoasteti, falicii mei, ca intotdeauna prima expresie care iti vine in minte e..."poate ne vedem si noi la o cafea".
Deci...nu numai o bautura, ci si un ingredient de flirt, sau pentru unii (ca mine, de exemplu) o dragoste desavarsita...
Revenind la notiunea de baza a termenului "cafea", nu pot sa nu ma opresc asupra felului in care este preparata.
Daca mama traia in epoca nechezolului, noi traim in epoca espresso-ului.
E clar ca, in majoritatea cluburilor, cafenelelor, restaurantelor gasesti espresso. O reteta italiana care presupune, probabil stiti deja trecerea unui jet extrem de fin de apa fierbinte, cu o presiune foarte mare printr-o cantitate de cafea macinata. Jmekerie italiana cu reteta sigura de succes. La ora actuala se spune ca espresso-ul e cea mai tare cafea care poate exista. Tehnologia prezentata mai sus garanteaza ca produsul final va retine un procent destul de mare din taria si aroma boabelor de cafea. Instalatiile de espresso s-au divrsificat, de la cele destul de mari, folosite in cluburi, pana la mignonele chestii care le poti pune in bucataria personala; computerizate, fitzoase, adevarate gadgeturi.
O alternativa de espresso e o instalatie pe care o mai gasim prin bazar sau prin magazine cu articole de bucatarie: un fel de ibric cu fund dublu, cu o parte care se insurubeaza, ma rog, stiti la ce ma refer. Se pune pe ochiul aragazului si iti iese tot un fel de espresso, ma rog o cafea destul de tare. Merge si aia;)
Daca macaronarii sunt responsabili pentru espresso, nemtii sunt cei care au inventat cafeaua la filtru. Cea mai de cacat varianta de preparare a cafelei, din punctul meu de vedere. O zeama fada, fara aroma, doar cu gust de cafea, si uneori, daca o faci mai tare, mai ia si cate un gust...acrisor:) Principiul se vrea a fi intr-un fel acelasi ca la espresso, numai ca aici apa fierbinte nu trece cu viteza si presiune prin cafeaua macinata; ci...stiti....mictioneaza ca un sexagenar bolnav de prostata dintr-un tub, trece prin filtrul plin de cafea, si ajunge, cu ajutorul lui Newton, in cana de sticla termorezistenta de dedesubt:) Filtrul de cafea este insa utilizat destul de mult la birou. Faci o cantitate mai mare de cafea, nu trebuie sa stai sa o pazesti sa nu dea in foc etc. Recunsoc ca de pe vremea cand lucram la PRO TV Iasi, prin '99 -2000, am baut multa cafea la filtru la job. Si beau si acum, cate 2 cani mari pe zi, pt ca alternativa e destul de nasoala (automat de cafea). De ce am amintit de PRO? Pentru ca acolo, dimineata, regii cafelei la filtru erau baietii de la Tehnic. Ei faceau dimineata o cafea (Giusi, sa traiesti!) de-ti statea inima:)
O varianta domestica de preparare a cafelei este la ibric (cafea turceasca). E varianta pe care o foloseau si parintii nostri, si e o varianta care mie unul imi e foarte-foarte draga. Bine dichisul e mare si aici, si diversele moduri de preparare (ba pui intai apa pe foc si apoi cafeaua, ba le pui pe amandoua deodata, ba pui zaharul in apa si astepti sa fiarba, ba pui zaharul mai tarziu, cand pui si cafeaua, ba pui cafeaua in cana si torni apa clocotita peste si lasi sa se infuzeze vreo 3-4 minute etc) Cert este ca imi e dor sa beau in oras o cafea la ibric. Si ma doare sufletul ca nu prea gasesti. Mai gasesti la vreu restaurant cu specific turcesc sau libanez, insa...nu e cum as vrea eu sa fie. E o chestie mica, cu mult zat pe fund (mai bine de jumatate de cana) si...tot nu-s multumit. E pacat ca s-a format deja ideea preconceputa ca orice local care se respecta trebuie sa aiba espressor. Sa-mi bag picioarele! EU VREAU SA BEAU CAFEA LA IBRIC! Vorbeam cu alti prieteni ieseni si ne aduceam aminte cu nostalgie ca printre putinele locuri unde se mai putea bea cafea la ibric in Iasi, la finalul anilor '90 si inceputul mileniului 3, era acea cofetarie de la parterul Hotelului Moldova, langa Piscina. Nu am mai trecut demult pe acolo, nici nu stiu daca mai exista...
Ca varianta de cafea la ibric este si cafeaua la nisip. Doar sursa de incalzire difera: nu e aragaz ci e..nisip:)
Spuneam ca mai exista si varianta "espresso-ului" de la automatele de cafea. Ati sesizat ghilimelele...le-am pus deoarece in mare parte astfel de aparate nu pastreaza din termenul de "espresso" decat faptul ca e o cafea...micuta cantitativ. Unele aparate folosesc si boabe reale de cafea, macinate instant, si acelea iti dau o cafea...cat de cat ok; altele folosesc cafea solubila (ness)...si iti iese un pahar de plastic plin cu mai multa spuma decat cafea:)
Apropo de cafeaua solubila (ness - termen impamantenit, folosit generic pt cafea instant, desi reprezinta un brand; la fel ca "adidas" pt pantofi sport:) ). De multe ori, din comoditate, prefer ca acasa, dimineata sa-mi faca o cana de ness. se face mai repede, si mai ales ca sunt cateva marci care au un gust excelent, foarte aproape de cafeaua standard.
Sincer...numai ca mine sa nu fii. Scriind acum, am realizat ca eu beau din fiecare fel cate un pic (sau mai mult:) Astfel:

Acasa: cafea la ibric (va recomand, chiar si voua fitosilor MOCCA de la Alka - o sa fiti surprinsi placut, desi se poate spune ca eo cafea ieftina. E extraordinara!) sau ness (Jacobs Kronung)
La serviciu: cafea la filtru (Jacobs Kronung sau Jacobs Meister Rostung)
In oras: espresso (il prefer lungo) (marci recomandate: Illy, Julius Meinl si chiar...Lavazza:)

Sunt curios, sa vad ce rezultate vor fi in sondajul pe care il pun aici, pe blog, sa vad ce si cum beti si voi...

Pe final, sa nu uitam ca beutura aceasta se mai foloseste si la ghicit viitorul. De chestii de astea se ocupa matracucile care nu prea au avut alt serviciu la viata lor. Am apelat si eu la una, sa o intreb daca in 2008 voi avea sananate, noroc, bani si cititori pe blog. Ce mi-a iesit in cafea...vedeti si voi mai jos:

Cu toate astea, IUBESC CAFEAUA! Mi-e draga, insa e o dragoste platonica. Pentru ca oricat ar fi de umeda, neagra si fierbinte, e masochism curat sa-mi moi naibii falusul in ea:)

Iar pentru cei care iubesc filmul, arta, cafeaua si tigarile, va recomand un film. Il veti regasi pe Benigni, pe Iggy Pop si altii in colajul adorabil asta de scurt-metraje: "Coffee and cigarettes".



Pi curand...

PS Mamaaaaaa, cat am scris:))