Revin la continuarea fireasca a traseului prin fosta Iugoslavie. Spuneam ca am fost fascinat de flash-view-urile din Muntenegru; urma Croatia. Destinatia finala: Dubrovnik. Dupa unii - perla litorlului croat; dupa mine - un loc uluitor. Nu am vazut si alte statiuni de pe coasta croata a Adriaticii (mai ales celebra...Pula), pentru putea face o comparatie, dar nu am putut decat sa fiu incantat de Dubrovnik.
Orasul, aflat in sudul extrem al Croatiei, m-a surprins initial prin calmul aproape patriarhal pe care ti-l induce.
Am stat cazati la Valamar Club, un resort de 3 stele, nu foarte impresionant pe dinafara. Odata intrat, totul pare prietenos insa, iar view-ul de pe terasa, spre piscina exterioara si golful din dreptul hotelului te face sa afirmi imediat ca, macar pentru el (view), se merita sa vii pana la Dubrovnik.
Hotelul e oarecum izolat de oras. Ai de mers vreo 3-4 km pe jos pana in centru, insa gafai serios. De altfel, daca preferi sa nu mergi cu masina pe strazile, in mare parte inguste, din oras, si vrei sa o iei la "talpa", faci un real exercitiu fizic. Orasul fiind unul de munte, e plin de...urcusuri si coborasuri, si nu doar in zona unde am stat eu, ci in toata zona. Chiar daca mergi paralel cu coasta, tot urci si cobori si urci de iti blestemi zilele cand te-ai apucat de fumat.Insa comoara Dubrovnikului aveam sa o vad in ultima seara a sederii mele acolo. Cetatea, orasul vechi, este ceva ce nu ati vazut niciunde. Nu Firenze, nu Sighisoara, nu... nimic. Rai pentru turisti, multe magazine, obiective turistice, restaurante cu toate delicatesele mediteraneene. Panorame incredibile (incercati sa urcati si sa mergeti si pe zidurile cetatii) Daca ajungeti in Dubrovnik, NU RATATI CETATEA/ORASUL VECHI! Desi mi-e greu sa cred ca aveti cum...:)

PS Echipa Romaniei la baschet feminin (pe care am insotit-o in acest periplu) a pierdut in fata nationalei Croatiei.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu