Ce fiori, ce muzică!!!
Încă zâmbesc la amintirea serii de ieri...
Însă sunt şi motive de reală tristeţe, mâhnire chiar:
- prezenţa în sală a doar vreo 2.000 de oameni, asta deşi organizatorii anunţau ca e un concert sold-out (?!). Se vehicula prin sală că, poate, vremea şi traficul a împiedicat bucureştenii şi, mai ales, fanii din alte localităţi, să mai vină...
E trist să vezi o asemenea trupă cântând într-o sală dezolant de goală...
- frigul pătrunzător din sală. Adevărul e că încă suntem o ţară de rahat. În sală lumea a stat cu căciuli, mănuşi şi fulare. A fost un frig şi, mai ales, un curent infernal
- "marea" trupă Jukebox, din deschidere. Nu mi-a plăcut niciodată ce cântă indivizii ăştia, cunoscuţi mai degrabă ca band al Cronicii Cârcotaşilor. Un stil...NEDEFINIT, o muzică tâmpită, fără nici cea mai mică legătură măcar cu stilul celor de la Simple Minds. Foarte proastă alegere a organizatorilor, cu aceşti 9 oameni care au umplut o scenă pentru a ne zăngăni nişte compoziţii proprii lălăite. Măcar de cântau cover-uri. Aşa s-au lansat şi mai bine aşa ramâneau: la cover-uri.
Îmi dau seama că am scris mai mult de Jukebox decât îmi vine sa scriu de Simple Minds.
Însă...e atât de adevărată acea vorbă cu "uneori, cuvintele sunt de prisos"! Muzică de vis, prestaţie live de excepţie, piese care îţi dădeau frisoane... şi un Jim Kerr care, la 50 de ani, a rămas un frontman de excepţie. Scoţianul a reuşit pur şi simplu să electrizeze o audienţă chiar redusă şi... îngheţată.
A fost un cadou absolut minunat pe care pot considera că l-am primit înainte de Sărbători.Cine nu a fost acolo, sincer, are ce regreta!
PS> Mulţumim, Magic FM, pentru aducerea acestor minunaţi muzicieni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu